Locuri de joacă pentru copii fericiţi

Atunci când eram mică, părinţii obişnuiau să mă ducă, des, în parc. Îmi plăcea foarte mult să mă mă joc, să socializez, să mă dau în leagăne. Ţin minte că, în parcul de lângă mine, erau nişte leagăne mari, din fier. Erau foarte mari. Se puteau da, lejer, doi sau trei adolescenţi pe ele. Într-o zi, pe când mă jucam în parc (eram cu bunicul meu), s-a întâmplat ca, dintr-o dată, să merg chiar lângă acele leagăne mari. Îmi era frică de ele, însă ceva, atunci, m-a atras. Am vrut să mă dau şi eu în acele leagăne. Fără ca bunicul meu să ştie, am mers lângă unul din acele leagăne şi...m-am lovit la cap. Am mers la spital şi restul...nu mai contează!

Esenţialul din povestirea de mai sus este că, într-un loc de joacă pentru copii NU ar trebui să existe astfel lucruri, din cauza cărora copiii să se lovească atât de rău. Îmi plac locurile de joacă în care copiii sunt în siguranţă! Îmi plac oraşele în care găsesc parcuri amenajate frumos, locuri de joacă sigure şi copii fericiţi!

Pentru mine, un oraş frumos este un oraş cu locuri de joacă tematice, unde copiii îşi pot lăsa imaginaţia să zburde liniştită.

Sursă poză: http://decorurban.ro

Îmi place mult faptul că cei de la Decorurban.ro realizează cele mai frumoase locuri de joacă tematice pentru copii. Ce poate fi mai frumos decât zâmbetul unui copil fericit? Ce muncă poate fi mai frumoasă decât cea a oamenilor care lucrează cu şi pentru copii? Această echipă aduce zâmbete copiilor de pretutindeni şi readuce speranţa, liniştea şi siguranţa părinţilor.

Acum, dacă iarna şi-a reluat locul pe tronul anotimpurilor, mi-ar plăcea să văd, atât în parcuri, cât şi în faţa blocurilor, căsuţe pentru copii. Căsuţe în care, de cum au intrat, copiii să uite de internet, de stat în casă, de supărări, de certuri. Căsuţe în care ei să îşi amintească de Moş Nicolae, de Moş Crăciun, de sărbători, de joacă. Căsuţe ale veseliei...

Sursă poză: http://decorurban.ro

Într-un oraş frumos, mi-aş dori mai multe coşuri de gunoi. De ce? Simplu: nu ar mai fi atâta mizerie pe jos. Şi, cu câteva amenzi usturătoare, oamenii ar învăţa să fie mai atenţi, mai bine crescuţi, mai curaţi. Ar învăţa că, un gunoi aruncat pe jos se va întoarce, mai devreme sau mai târziu, în viaţa lui. Şi se va întoarce sub forme pe care nu le va recunoaşte. Va învăţa că oraşul lui este ca şi cala lui. Dacă acasă nu aruncă unoaiele pe jos, de ce le-ar arunca pe stradă?

 

Aşa văd eu un oraş frumos: cu locuri de joacă sigure pentru copii şi cu mai multă curăţenie. Tu eşti mulţumit/ă de oraşul tău?